Cine este sau a fost student plecat de acasă, la facultate în alt oraș,
știe foarte bine obsesia mamelor de a pune pachet. Mult. Mâncare să ajungă la
tot palierul. 3 ani de zile am stat în cămin în Timișoara și de fiecare dată
când plecam acasă mă întorceam cu 2 kilograme mai grasă și cu 3 sacoșe
pliiiiiine de mâncare. Pe atunci, bani mulți de buzunar nu aveam. 50 de lei pe
săptămână. Atât era rația pentru că, ziceau părinții, ți-am pus noi tot ce îți trebuie, să ai de o șaorma sau sa ieși la un
suc îți ajunge. Așa cum a fost, au fost vremuri foarte faine și mi-e dor
câteodată rău rău de aceea perioadă.
Ei, facultatea am terminat-o de mult, lucrez de ceva timp, dar, cum stau
tot departe de mama, de fiecare dată când plec de acasă spre Timișoara,
povestea cu pachetul din facultate se repetă. Și uite așa, și la aproape 26 de
ani, cu banii mei, tot încărcată vin de acasă. Pe lângă mâncare muuultă (mama
tot nu înțelege că nu pot mânca așa de mult, că se învechește în frigider și nu
îmi place), în pachet mai găsesc: pâine (cu toate că se găsește de cumpărat și
în Timișoara asta mică), legume și fructe(că aici nu avem piață...), carne,
prăjitură, cartofi, și așa mai departe.
Cine a stat în facultate știe că o mamă nu pricepe că nu îi trebuie atâta
mâncare și să NU mai pună. Ei, situația rămâne neschimbată și după ani că,
vorba aia, mama tot mamă e. J Și uite așa, vin cu pachet de acasă tot mereu. Pentru
că da, mamele sunt super tari! Unele, de fapt. Iar a mea e faină rău J Hehee, noroc că mami nu le are cu interneții să vadă ce am făcut aici J
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu