Săptămâna aceasta
am văzut două filme. Erau trei în plan, însă la unul, din păcate, nu am reușit
să ajung.
Primul, spre surpinderea mea, eu am insistat să îl văd. Spun spre surpinderea
mea pentru că filmul era SF, iar eu nu sunt deloc fan al acestui gen. Însă cum
am auzit atât de multe referiri la acest film în online în ultimele zile am zis
că e musai musai să mă duc și eu. Promovarea asta...
Booon! Am luat una bucată amic, am
mâncat una bucată pizza, am stat la coadă să luăm una bucată popcorn mare, una
bucată nachos mare cu double sos, te rog, sucuri și ne-am pus frumos pe scaune
unde aveam să stăm vreo 3 ore. Filmul se numește, după cum probabil v-ați prins
deja Interstellar și îi are în
distribuție pe minunații Anne Hathaway și Matthew McConaughey (ioai ce nume
grele aveți, măh). Nu mă întrebați cum a fost, știu doar că am rămas țintuită
în scaun minute bune după ce s-a terminat. Pentru că e un film care lasă o
amprentă asupra omului, te marcheză. Eu îl recomand cu căldură, la mine se
încadrează clar în categoria top filme.
Aș spune doar că, da, e un film SF, însă e și foarte dramatic. Deci, de văzut.
Interstellar - sursa foto: Facebook Interstellar Movie
Aseară am fost la Serena. O dramă cum îmi place mie, un film tare
frumos și sensibil. Doi actori minunați, o Jennifer Lawrence tulburătoare și un
Bradley Cooper....nu știu cum a fost Bradley Cooper că tot filmul m-am gândit
cum ar arăta omul ăla în sufrageria mea. Bine, nu în sufragerie. Și m-am
hotărât. Că lumea mă tot întreba care e genul meu de bărbat și io ridicam din
umeri ca apucata. Acum știu. El e J Așa, filmul, o dramă sensibilă, cu multe emoții
și schimbări comportamentale, cu iubire și implicare ca mai apoi să curgă
într-o direcție total opusă. Nu vi-l povestesc, vi-l recomand și pe acesta. Și
o să-l și vedeți pe omul cu care m-aș mărita mâine!
Serena: sursa foto: cinemarx
Cu ce am rămas eu după aceste filme, dar în mod special după cel de aseară?
Că dacă aș avea toți banii din lume, de fapt nu toți, ci foarte mulți, primul
lucru pe care l-aș face ar fi un cinematograf! Exact așa. Un cinematograf mic,
cochet, de 10-15 locuri unde să-mi invit prietenii să vedem un film. Sau mai
bine. Să mă uit singură, ca aseară, și să am senzația că filmul se joacă
atunci, în direct, ca la teatru, doar pentru mine. Asta aș face dacă aș avea
toți banii din lume. Și mai e un motiv pentu care aș face asta. Nu știu cum, de
cele mai multe ori, nimeresc cu mine în sală și foarte aproape de mine niște
persoane complet...tâmpite. Mă scuzați, dar așa e. Aseară, de exemplu, lângă
mine stăteau doi .... tâmpiți, care nu știu ce mama naibii au găsit așa
amuzant, dar, la faze dramatice și tragice, idioții ăia doi, singurii de altfel
din toată sala, râdeau. Erau doi....tâmpiți de vârsta mea, cam așa, care se
amuzau: Băh, ej prost...fii atent cum o
strânge de gât! Și râdeau. Singurii. Vă
rog să nu mă mai întrebați de ce nu mă mărit!
Ador să merg la cinema! E unul din lucrurile care îmi plac cel mai mult pe
lumea asta și după cum ați observat, nu am nici o problemă să merg singură. Nu,
nu e fain, dar nevoia de a vedea filmul trece peste toate. Cumva, mă deranjează
foarte tare specimenele din genul povestit mai sus, dar, fiindcă îmi place atât
de tare filmul și cinematograful în general, reușesc să mă concentrez atât de
tare încât îi aud așa...ca în vis și îi ignor complet.
Următorul, cel mai probabil va fi The Hunger Games, rămâne însă să văd când pentru că e
aglomerație mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu